Mai jos veţi găsi poate cea mai tare poza de pe blogul ăsta. Am primit-o dimineaţă pe email. Deci cum frate aşa ceva?
Trebuie să recunoaşteţi că omul a fost sincer. Adică ok, nu a învăţat, dar măcar a încercat să o dea la pace cu profesorul. Se pare că nu prea i-a reuşit.
Tipul din mailul de mai jos este cetăţean al acestei minunate ţări şi are drept de vot ! Cel mai probabil o să facă şi copii ! Are prieteni (cred…) şi 100% şi rude ! Şi peste toate astea are şi acces la internet, din moment ce a reuşit să îmi trimită excrementul ăsta de email:
Mail de la un analfabet
PS. Cred că e mai tare decât ăsta, voi ce ziceţi ?
Ai dreptul să te plângi de situaţia de cacao din România, atunci când nu ai ajutat şi tu la crearea ei. De exemplu, nu ai dreptul să te plângi de Băsel, de Boc şi alţi măgari dacă acum ceva timp, chiar tu i-ai votat ! Nu ai dreptul să te plângi că e aglomerat Bucureştiul (sau alt oraş), dar aveţi maşină şi tu, şi măta, şi tactu’, şi sor’ta. Nu te mai plânge că nu te angajează nimeni, dar tu nu ai decât liceul şi o facultate la FR.
Asta zic, că la probleme nu ne întrece nimeni iar când românul se pune pe bocit, îţi e o milă de el de l-ai lua acasă, dar nu ştii ce stă în spate. Nu ştii câta boul este, şi cum de cele mai multe ori problemele şi le face cu mâna lui. E adevărat, că atunci când un cetăţean este în rahat, e bine să îi dai un şut în fund pentru încurajare, doar noi suntem sub orice critică .
Cică:
România, în topul ţărilor cu risc de înfometare !
Ţara noastră importă mâncare de peste 1 miliard de euro anual, iar românii sunt incluşi la categoria „venituri foarte mici”, într-o companie selectă formată din vietnamezi, bengalezi şi nigerieni.
În articolul ăsta vă explicam ce ne defineşte pe noi cel mai mult ca naţie, şi mă refeream la PROSTIE. Dap, azi m-am convins din nou de acest lucru. Uitaţi-vă câte greşeli are persoana asta într-o propoziţie simplă de câteva rânduri:
Român analfabet
15 greşeli de gramatică elementară ! Hai că e bine…
Referitor la articolul ăsta, în care făceam cu ou şi cu oţet CFR, primesc următorul comentariu, de la un anume Naşu Vasile (da ştiu, sugestiv nume):
Ţăran şpăgar
Uite ratatule că ţi-am făcut pe plac, nu numai că ţi-am afişat comentariul pe blog, ci l-am pus într-un articol special ! Şi acum să îţi explic ca la proşti: băi boule, când eu dau 240 de mii pe un bilet la un căcat de tren accelerat, mă aştept de banii ăia să am şi condiţii boule, care eşti tu bou. Nu să stau în picioare (eu care mi-am luat bilet), şi ciorile care dau şpagă la burtoşii ăia slinoşi de naşi să stea pe scaun, asta una. Şi doi, ghici ce retardatule, dacă aveam alternativă la mizeria voastră de tren împuţit, nu mai mergeam ratatule, care eşti tu ratat, cu trenul. Nu ţi se pare că eşti un pic (mai mult) prost ?
Aş fi preferat să merg tot cu coteţul vostru de CFR dacă aveam alternativă ? Stai liniştit şpăgare, la muncă îmi merge chiar bine, şi spre deosebire de voi (unii, că nu am afirmat că toţi de la CFR sunt şpăgari jegoşi) eu îmi câştig banii pe munca mea, şi nu bag mâna la nimeni în buzunar după şpagă, boule !
Dai o poală de bani pe un căcat de bilet cu trenul şi mergi în nişte condiţii ca în Africa ! Ghici ce prostule, unii poate chiar nu au alternativă, unii poate doar cu căcatul vostru de tren pot ajunge din punctul A în punctul B. Şi când în tren este mizerie ca într-o ghenă, când Naşu’ îşi bagă cu 2 mâini şpaga în buzunar, şţiind că tu ai bilet, şi când afară deşi sunt 100°C şi în tren nu există un căcat de aer condiţionat, şi mai ştii că toate astea se mai întâmplă şi pe banii tăi, normal jegosule că te enervezi.
Ştiu că tu nu eşti învăţat decât să întinzi mâna şi să ţi se dea, ca un şpăgar ce eşti, dar noi restul, pe banii ăia care îi dăm pe căcatul vostru de bilet de tren, noi chiar muncim. La noi nu ne bagă nimeni bani în buzunar ca să meargă până la Craiova că nu are bilet, înţelegi unde bat ?
Jobul pe care îl am are legătură cu comunicarea (dacă aş putea să zic aşa), în sensul că toată ziua răspund şi trimit mail-uri când sunt la serviciu. De un an încoa’ de când lucrez la firma asta, am avut de lucru cu tot felul de oameni dar un lucru este clar… concluzia mea este că suntem o naţie de retardaţi, analfabeţi, agramaţi, etc.
Oricine greşeşte că doar suntem oameni, şi scrie mai aiurea, mănâncă o literă, scrie un cuvânt greşit etc., dar în momentul în care tu nu şti bine limba română deja e grav. E de înţeles să nu pui o virgulă unde trebuie sau să mai poceşti un cuvânt, dar când primesc 10 mail-uri de la tine, şi tu în toate scrii numai bălării, deja e foarte aiurea.
Mai jos se află un mic ghid pentru analfabeţii care îmi trimit mailuri la serviciu (deşi ştiu că nu îl vor citi niciodată):
Exemplul 1: Punctul de la sfârşitul propoziţiei se pune fix după cuvânt, nu spaţiu şi apoi punct (ca orice alt semn de punctuaţie).
corect – Ana are mere.
incorect – Ana are mere .
Exemplul 2: Dacă nu eşti atent cum formulezi propoziţia, având în vedere că şi tu (cel care îmi trimiţi mailul) şi eu lucrăm cu cifre, se poate înţelege cu totul altceva.
corect – Ana are mere.
incorect – Ana ar emere.
Exemplul 3: Nu îmi trimite mail-uri “codate” să stau o oră să descifrez ce vrei tu să zici acolo…
corect – Ana are mere.
incorect – Ana.are.mere.
Exemplul 4: Nu îmi trimite mail-uri total aiurea, în care nu ştii ce vrei şi de ce l-ai trimis la mine.
corect – Sunt Ion şi aş vrea să bla bla bla.
incorect – Mere, prune, fasole.
Exemplul 5: Dacă vorbeşti cu X-ulescu despre ceva anume, nu îmi trimite mie mail-ul pe la jumătatea conversaţiei voastre, şi apoi să te aştepţi să ştiu despre ce e vorba.
corect – Am vorbit cu dl. X-ulescu referitor la bla bla bla şi aş vrea să bla bla bla.
incorect – Mâine la ora 15 unde am vorbit, să nu uitaţi de dude, şi să îmi trimiteţi prunele unde am stabilit.
În rest, suntem toţi o şleată de deontologi şi nu ne mai suportăm de ce importanţi suntem noi.
Eram ieri cu nişte tovarăşi pe la Gara de Nord deplasându-ma către apartamentul meu super-rezidenţial şi ultra-central din Lujerului, căci vila de vacanţă nu îmi mai place. Şi am observat ceva ce m-a şocat profund. O să încerc să vă povestesc toată tărăşenia care s-a desfăşurat în mai puţin de 1 minut. Fiind “dic’tamai” coada de maşini, aşteptam precum vacile în turmă, să se elibereze să putem pleca mai departe. Şi dau să scot un cap pe geam, să “vază” şi ochiu meu ce se vede în faţă, dar m-a deranjat rapid un sunet de “privighetoare împuşcată” care venea de undeva din dreapta-spate. Spicuiesc puţin din ce am reţinut/auzit în cele câteva zeci de secunde:
Te iubesc ca un nebun… şalalalala
Moare duşmanii, arunc cu banii… cichi cea şalalalala
Valoarea mea, nu are nimenea…. târrrrr ţaaaa, şalalalala
…sau ceva asemănător… Bineînţeles îmi întorc privirea să văd de unde se aude aşa sunet îmbietor şi relaxant, şi văd 2 ciori nespălate, jegoase, grase şi urâte dansând ! (atenţie ! da ?) pe minunata melodie ce se auzea de la un telefon ! (atenţie ! da ?) mobil. Nu erau din aia copiii străzii, ăştia păreau din ăia de fac bani, de au combinaţii, mă înţelegi ? Deci nu era aşa orişicum. Şi la care unu’ dintre ei zice către celălalt: “iauzi coaie, asta e ultima… nu o ai pe asta”, şi apoi se aude iar versul de mai sus…
Până aici nu m-a şocat mare lucru, căci am mai văzut eu şi ciori, şi prostie crasă, şi cocalari de top, dar grotesctul s-a produs atunci când a mai venit o a treia cioară cu un alt telefon şi s-a apucat să îi filmeze pe ăia doi de dădeau din burta şunculoasă pe manele. Deci aşa ceva mai rar ! E minunată ţara asta, mai ales că nu ai ocazia să vezi în fiecare zi atâta cultură rară şi atât de diversificată prin obiceiuri şi tradiţii.
Iniţial nu am vrut să zic nimic de neglijenţa rataţilor de la Spitalul Giuleşti, dar apoi m-am gândit că puteam fi oricare dintre noi în locul celor care acum suferă din cauză că, nişte imbecili nu şi-au făcut cum trebuie meseria pentru care sunt plătiţi lunar şi din banii noştri. Şi nu e vorba aici de întâmplarea de la Spitalul Giuleşti, ci de tot sistemul sanitar din România. Mulţumesc lui Dumnezeu nu am avut treabă cu spitalele recent, dar atunci când am fost internat ultima oară (acum vreo 5-6 ani), condiţiile de acolo erau crâncene.
Mai mult, te duci sănătos şi te întorci bolnav, sau te duci bolnav şi te întorci mai bolnav decât te-ai dus, pentru că la noi banul contează cel mai mult, iar doctorul dacă nu te simte “băiat generos la buzunar” nici nu se uită la tine. Citeam pe realitatea.net că cică am avea mai multe paturi în spitale decât Danemarca… Şi dacă le avem ce să facem cu ele ?
Din cauza asta treaba este aşa cum este, pentru că doctorii adevăraţi, doctorii profesionişti, care chiar îşi dau interesul pentru pacient se duc în străinătate pentru un salariu de mii de euro/lună, nu stă în Românica la mila statului. Şi normal că în ţară rămân jepcarii, ţeparii, avarii după bani, neprofesioniştii, etc. (cu excepţiile de rigoare bineînţeles), care uită câte ceva în tine când te operează, care te jecmănesc de bani când te duci la ei pentru o răceală banală, care nu îşi dau interesul sau nu ştie şi se întâmplă tot felul…
Eu unul am interacţionat cu sistemul sanitar din România, şi nu am fost deloc mulţumit de serviciile pentru care din salariul lunar se plăteşte comision la ITM fără ca eu să fiu sau nu de acord… că deh, astea sunt legile. Voi aţi avut parte de întâmplări în spitalele din România ?
Caută pe net ca disperatul un joc, un crack ceva… că a auzit el că a apărut StarCraft II şi vrea să îl joace şi el. Şi într-un final reuşeşte să facă rost de joc dar îşi dă seama că nu are crack pentru el, că de cumpărat ceva original vreodată nicidecum, poate doar parfumuri “originale” din tren. Şi ajunge pe un site unde îi explică mură în gură, ca la proşti ce trebuie să facă, dar ratonul e prea distrus să poată crack-ui un joc, aşa că lasă mesaje din astea:
Un distrus frustrat
El nu are atâta cap să ştie ce şi cum să facă, şi dacă antivirusul lui de cacao i-a văzut crack-ul drept virus, de vină sunt boschetarii care încearcă să îl ajute să joace şi distrusul StarCraft II. Asemenea persoane întâlneşti la tot pasul şi e foarte bine dacă reuşeşti să rămâi distant la prostia lor, deoarece uneori poate fi contaminant să te cobori la nivelul lor…(să îi traducă cineva ce am zis eu pe aici, că sigur se scarpină în cur încercând să înţeleagă unde bat eu cu apropoul )
Cel mai uşor mod de a combate prostia este să o ignori, dar eu am vrut să îi fac reclamă acestui specimen, deoarece se remarcă cu succes în exemplul ce încerc să îl prezint. El este exact genul de om care nu ştie ce caută pe acest pământ, de ce e aşa cum e, dar mai ales ce au toţi cu el când îl categorisesc idiot, cocalar, prost… şi lista continuă.
PS. Say chess motherfucker, your on candy camera .
Dap. Pe profilul meu de Facebook m-am gândit să fac o pagină dedicată blogului. Aşa că ve-ţi vedea acel mic widget pe partea dreaptă (aici pe blog zic), şi veţi da click pe “like” de la verbul în engleză “to like” adică “a plăcea” (cuiva… ceva), “a simpatiza” etc.