Ginake Blog

Vis-a-vis de problema economica cu care se confrunta Romania in ultima vreme, dar mai ales stimabilii nostri alesi, atitudini.wordpress.com (un blog cu tema economica-politica) a gasit o solutie de iesire din impas:

Program economic liberal pentru stoparea declinului economic si de relansare a economiei romanesti pe termen mediu si lung

STRATEGIA FISCALĂ ANTICRIZĂ PE TERMEN SCURT

1. Măsuri de relaxare fiscală pe termen scurt:

• anularea impozitului (minim) pe profit;
• anularea restricţiilor privind deductibilitatea TVA-ului la achiziţia de autoturisme şi a cheltuielilor cu combustibilul;
• bonificaţii de 5% din valoarea obligaţiilor fiscale pentru contribuabilii ce îşi plătesc taxele la termen;
• reducerea majorărilor de întârziere la plata obligaţiilor fiscale de la 0,1% pe zi la 0,03% corelat cu nivelul dobânzii de politică monetară a BNR;
• deduceri fiscale suplimentare intr-un procent de până la 50% din valoarea investiţiilor efectuate,
• reducerea cu 10% a contribuţiilor la asigurările sociale pentru toţi contribuabilii;
• angajatorii care creează locuri de muncă şi angajează şomeri aflaţi de peste trei luni de zile fără un loc de muncă beneficiază de reducerea cu 50% a cotelor de contribuţii sociale
• cotă redusă de TVA, de 5% pentru toate construcţiile şi tranzacţiile cu locuinţe noi;

2. Măsuri pentru combaterea întârzierii efectuării plătilor în economie, inclusiv în relaţiile contractuale cu autorităţile publice:

• Accelerarea plăţilor publice datorate tuturor operatorilor economici, dar mai ales IMM-urilor
• ca regulă generală – în termen de 30 de zile, conform angajamentului din cuprinsul “SmallBusiness Act” – SBAE şi modificărilor aduse de Comisia Europeană Directivei 2000/35/EC privind combaterea întârzierii la plata în tranzacţiile comerciale;
• Operatorii economici vor avea dreptul de a pretinde atât plata dobânzii de întârziere, cât şi rambursarea costurilor de recuperare;
• Aceasta propunere vizează îmbunătăţirea fluxurilor de numerar ale operatorilor economici, care sunt deosebit de importante într-o perioadă de recesiune economică.

3. Măsuri pentru îmbunătătirea colectării veniturilor statului.

• Continuarea procesului de informatizare al ANAF şi finalizarea centralizării bazelor de date şi interconectarea sistemelor IT cu cele ale caselor de asigurări sociale (CNPAS, CNAS, ANOFM);
• Consolidarea capacităţii operaţionale şi administrative a sistemelor IT şi de comunicaţii pentru toate structurile centrale şi teritoriale ale ANAF (administrare fiscală, vama, garda financiară);
• Modernizarea şi simplificarea procedurilor de declarare şi plată a obligaţiilor fiscale, cu precădere pe cale electronică;
• Creşterea calităţii actului de inspecţie fiscală, prin elaborarea unor ghiduri de inspecţie fiscală, care să reglementeze interpretarea şi aplicarea unitară a legislaţiei fiscale;
• Reforma structurilor de control şi inspecţie fiscală din subordinea ANAF (inspecţie fiscală, garda financiară, antifraudă şi supraveghere vamală), eliminând suprapunerile în verificarea contribuabililor precum şi interpretarea şi aplicarea diferită a legislaţiei fiscale.

4. Elaborarea unui nou act normativ privind colectarea unificată a impozitului pe salarii şi a contributiilor sociale (CAS, CASS, şomaj, fond de risc) şi implementarea declaratiei unice.

Principii:

1. crearea unei declaraţii simplificate şi integrate;
2. colectarea unică a informaţiilor pentru toate instituţiile implicate;
3. depunerea DECLARAŢIEI UNICE şi plata obligaţiilor cuprinse în aceasta se vor face de către contribuabili numai către o singura instituţie, respectiv ANAF;
4. circuitul informaţional va fi sub formă electronică, iar declaraţiile pe hârtie vor fi utilizate în mod excepţional;
5. colectarea, stocarea şi comunicarea informaţiilor către casele de asigurări sociale se vor realiza de către ANAF, pe cale electronică.
6. Măsuri pentru simplificarea administrativă şi facilitatea accesului la finantare pentru IMM-uri: simplificarea accesului la fondurile structurale europene precum şi a programelor cu finanţare naţională, cu reducerea perioadelor de analiză şi evaluarea proiectelor şi cu simplificarea raportărilor.

PROGRAMUL DE RELANSARE A ECONOMIEI ROMÂNEŞTI

PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG

Reducerea cheltuielilor bugetare prin:

• Bugetul statului trebuie orientat spre priorităţi de politici publice transparente, în interesul contribuabililor şi nu spre clientela politicienilor;
• Guvernul trebuie restructurat masiv. Nu avem nevoie de mai mult de 12 ministere şi 30 de agenţii guvernamentale (prin comasarea celor peste 120 existente în prezent).
• Cheltuielile trebuie ţinute mult mai bine sub control, inclusiv printr-o reglementare care să asigure transparenţa utilizării banilor în lucrările publice, pe toată durata derulării acestora (de la atribuire şi până la finalizare);
• Introducerea standardelor de cost si calitate si a normativelor de personal in domeniul public si privat al statului;
• Utilizarea pe scara larga a parteneriatului public-privat (PPP).

Măsuri de relaxare şi simplificare fiscală, pentru atragerea investiţiilor străine şi crearea locurilor de muncă:

• scăderea cotei unice de impozitare la 10% ;
• scăderea TVA la 15% ;
• scăderea contribuţiilor sociale cu până la 50%;
• reduceri între 5 şi 10% pentru plata anticipată a veniturilor bugetare.

• Modernizarea administraţiei fiscale şi îmbunătăţirea capacităţii administrativ – fiscale

• Continuarea procesului de informatizare al ANAF şi finalizarea centralizării bazelor de date şi interconectarea sistemelor  IT cu cele ale caselor de asigurări sociale (CNPAS, CNAS, ANOFM);
• Consolidarea capacităţii operaţionale şi administrative a sistemelor IT şi de comunicaţii pentru toate structurile centrale şi teritoriale ale ANAF (administrare fiscală, vama, garda financiară);
• Modernizarea şi simplificarea procedurilor de declarare şi plată a obligaţiilor fiscale, cu precădere pe cale electronică;
• Creşterea calităţii actului de inspecţie fiscală, prin elaborarea unor ghiduri de inspecţie fiscală, care să reglementeze interpretarea şi aplicarea unitară a legislaţiei fiscale;
• Reforma structurilor de control şi inspecţie fiscală din subordinea ANAF (inspecţie fiscală, garda financiară, antifraudă şi supraveghere vamală), eliminând suprapunerile în verificarea contribuabililor precum şi interpretarea şi aplicarea diferită a legislaţiei fiscale.

Stimularea creării locurilor de muncă în zone defavorizate inclusiv infiintarea şi dezvoltarea clusterelor de competitivitate, in acord cu directivele europene .

Liberalizarea pieţei financiar-bancare, pentru a stimula circulaţia capitalului. Aceasta presupune liberalizarea sistemului de reglementare pentru a permite apariţia de noi instituţii financiare, nonbancare .

Fixarea adoptării monedei EURO în România ca obiectiv prioritar al politicii monetare ;

Simplificarea şi stabilitate legislativă pentru mediul de afaceri .

Vânzarea participaţiilor minoritare ale statului deţinute de toate agenţiile, oficiile şi alte instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale .

S-ar putea să îţi placă şi...

• Un mic sondaj…
• Multe “succesuri” şi “vânzări anterioare”
• Scuza cu “ţara de rahat” – varianta reală
• Mircea Badea cu pene pe fund în faţa Guvernului
• Geoana vs. Basescu