Țara orbilor și chioru’-împărat

Articol scris de Simona FICA,13 Mai 2010

Era în 20 mai 1990, Duminica Orbului. Am mers la promenada mascaradei, in corpore, cu trandafiri într-o mână și voturi tembele în cealaltă. Murise regele și noi îl încoronam voioși pe Păcăliciul „Măi-Dragă”. La un popor care își asasinase președintele pentru că îi dăduse locuri de muncă, case, mașini și concedii la munte și la mare pe cheltuiala statului, așa conducător nou îi trebuia. L-am meritat pe Iliescu, pentru că, în Duminica Orbului, am fost chiori cu toții și ni l-am cocoțat în frunte. După ce ne-a mai revenit, oarecum (la unii), vederea, am mers iar la mascaradă, și am schimbat de la fundul țării pampersul Ilici cu scutecul Constantinescu. Ăsta da președinte: a dat Basarabia pe veci rușilor și a distrus serviciile secrete. Iar am avut atunci o sclipire de vedere și l-am dat jos, înlocuindu-l cu băbăciunea de dinainte, pe principiul rău cu rău dar mai rău fără. L-am schimbat pe Țap cu Bufnița și din nou, timp de patru ani, ne-am pierdut parțial vederea. N-am văzut că muzeul Cotroceni a devenit palat dictatorial și garnizoana unui grup de crimă organizată ce s-a așezat încet-încet pe spinarea noastră (și BINE NE-A FĂCUT, prostia întotdeauna se plătește!). A venit apoi anul 2005. Încă eram chiori, dar un pic, un pic mai vedeam, în ceață, cum clica lui Iliescu distrugea cu sârg ceea ce noi construisem în 50 de ani. Ne-am primenit, ne-am gătit, am dat dracului trandafirii cu țepii lor cu tot, și am votat iar. L-am dat jos de pe soclu pe comunist și am pus un securist (măcar dacă în prostia noastră am fi pus un securist loial României, dar noi l-am ales exact pe cel care vânduse secretele militare ale țării pe vremea când se juca de-a piratul-conducător de navă prin țările arabe!). Nu l-am văzut, timp de patru ani de domnie, că bea, că preacurvește, că râde ca prostul în târg la înmormântări ori plânge ca paiața la nunți, că ne-a trimis militarii la dracul în praznic unde chiar îi ia dracul, rând pe rând, întorcându-ni-se în sicrie de plumb, că minte și că își pune țiitoarea – Leana lu’ Cocoș – să ridice viloanțe personale peste amărâtele noastre de bordeie, ori că ordonă limbricului pus premier de paie să dărâme ce-a mai rămas nedărâmat de Iliescu-Constantinescu. Și, pentru că suntem chiori, cu toții, am mers din nou, ca turma, să îl votăm, la sfîrșitul anului trecut. Sfârșit a și fost! Ne-a luat pentru totdeauna vederea. Suntem ORBI! Orbi conduși de Chioru-Împărat.

Simona FICA

Articol preluat de aici. Repet, atât de adevărat…